Activităţile de monitorizare a proceselor geologice exogene au drept scop obţinerea informaţiei privitor la manifestarea acestor procese în teren şi transmiterea ei autorităţilor centrale de resort pentru luarea măsurilor îndreptate spre prevenirea şi combaterea acestora sau diminuarea consecinţelor negative.
Necesitatea realizării unor studii asupra proceselor geologice exogene (alunecări de teren, procesul de ravenare, surpări, eroziune laterală şi de adîncime, inundaţii, tasările etc.) este motivată de faptul că aceste fenomene sunt larg răspândite pe teritoriul Republicii Moldova şi au un impact economico-social deosebit, soldat de obicei cu pierderi materiale.

De menţionat că dezastrele naturale, dintre care fac parte şi procesele geologice exogene vizate, vor reprezenta şi în continuare unul dintre factorii majori care pot afecta dezvoltarea durabilă a economiei naţionale. Monitorizarea acestor procese în cadrul unui program de stat finanţat din mijloace bugetare ar diminua aceste riscuri prin faptul că doar prin colectarea şi analiza sistematică a informaţiei privind dinamica acestor procese este posibilă prognozarea lor şi corespunzător, întreprinderea măsurilor adecvate pentru a le înlătura sau diminua. 

Sarcinile principale ale programului de monitorizare a PGE sunt:
a ) efectuarea sistematică a observaţiilor asupra proceselor exogene periculoase din cadrul sectoarelor special amenajate în teritoriu, pentru obţinerea datelor privitor la starea lor.
b) colectarea şi obţinerea datelor privitor la factorii naturali şi antropici care au determinat dezvoltarea PGE periculoase.
c) analiza, prelucrarea şi păstrarea informaţiei cu privire la PGE.
d ) elaborarea în mod regulat a prognozelor de scurtă durată, pe perioada de primăvară a.2015, privitor la activizarea PGE şi verificarea manifestărilor reale a acestor procese.
e) efectuarea cercetărilor geologice inginereşti a teritoriilor şi evaluarea expunerii localităţilor şi altor obiecte ale economiei naţionale influenţei PGE;
f) Elaborarea recomandărilor de protecţie, folosirea raţională a mediului geologic şi apărare de influenţa PGE;
g) perfecţionarea şi dezvoltarea reţelei de observaţie.

Sectoarele de categoria II sunt amplasate în raioanele dezvoltării preponderente a unor anumite complexe stratigrafo-genetice de roci sau formaţiuni, adică pe un teritoriu mai mult sau mai puţin omogen în aspectul structurii geologice şi litologiei rocilor, în care sunt dezvoltate PGE. Indicatorii principali de activitate sunt numărul şi suprafaţa formelor noi apărute şi de activizare a PGE. La această categorie de sectoare se atribuie sectoarele Ocniţa, Nisporeni, Bălţata, Avrămeni, Marcăuţi, Lărguţa, Soroca (Hristici). În cadrul sectoarelor de categoria II va fi studiată dinamica dezvoltării proceselor de alunecare prin metoda: a) cercetări vizuale; b) cercetări geologo-inginereşti repetate la scara 1:10000 - 1:25000; c) fotografierea periodică a unor alunecări. Frecvenţa examinărilor repetate – o dată pe an.

La sectoarele de categoria III se atribuie sectoarele în cadrul cărora avem manifestări elementare a PGE (sau îmbinarea acestora) şi sunt destinate pentru studierea mecanismelor dezvoltării proceselor de alunecare. La aceste sectoare se atribuie:  Mălăieşti , Marcăuţi , Soroca , Baimaclia, Comrat, Proscureni , Nisporeni, Buiucanii Noi. Pe sectoarele de categorie a III se va efectua cercetarea îndreptată spre:
- stabilirii dinamicii dezvoltării alunecărilor de teren prin metoda examinărilor vizuale repetate  în teren la scara 1:2000.
- determinarea regimului apelor freatice prin măsurarea nivelului apelor freatice din sondele de observaţii.
- determinarea condiţiilor meteorologice pe bază de colectare şi analiză a datelor de observaţii meteorologice.
- studierea mecanismului procesului de alunecare şi evaluarea cantitativă a unor factori care determină declanşarea alunecărilor.
Sarcina principală în cadrul acestei categorii de cercetări constă în stabilirea schimbărilor, privind suprafaţa alunecărilor de terte care s-au activizat, lungimea treptelor abrazive de alunecare apărute, schimbarea înălţimilor şi a unghiului de înclinare a pantelor de alunecare, volumul rocilor spălate şi depozitate la baza treptelor, numărul alunecărilor, ravenelor, care s-au activizat şi a celor care au apărut din nou, etc.

Din anul 1975 până în prezent, are loc monitorizarea zonelor afectate de procese geologice exogene pe teritoriul orașelor Chișinău, Bălți, Călărași, Vadul lui Vodă. Scopul monitorizării acestor sectoare aflate în zona de impact antropic activ, este de a asigura autoritățile cu informaţii (operative, avertizare), manifestarea proceselor geologice exogene pentru a sprijini măsurile de prevenire sau reducerea efectelor lor negative.
Pe baza colectării datelor privind precipitațiile atmosferice căzute se elaborează prognoza privind activizarea alunecărilor de teren pe teritoriul Republicii Moldova.

Inventarierea alunecărilor de teren de pe teritoriul RM este efectuată de către Expediţia Hidrogeologică din Moldova “EHGeoM” din anul 1981. Conform situației la 01.12.2015, Cadastrul de alunecări de teren a Republicii Moldova este format din 17749 de fișe de evidență a alunecărilor de teren, care conțin toate caracteristicile principale ale fiecărei alunecări de teren.